SPASSIGHJATE:“ U RE ‘N CANI” FOLA-9:

U re ‘n cani

 

C’era na vota nu re c’aviva tri figli. Marità a prima e ficia festa ranni, marità a secunna e ficia na festa ancora ciò ranni. E poi tuccà a terza, Rusina, ca si piglià a nu beddu principi. Ficiru fistazza. Ma a sira quannu s’eru a curcari si rapria n’angulu du muru, niscia un cani niuru, aggarrà u maritu p’u cannarozzu e u mmazzà. O nnumani mmeci d’aggiurnari di bon luvata aggiurnà di luttu. Passà un pocu di tempu, Rusina si luvà u luttu e u re, so patri, a marità arreni cu n’attru principi. A sira quannu s’eru a curcari niscia arrè u cani niuru di l’angulu du muru e scannaruzza puri o secunnu maritu. E cussì o numani aggirnà arrè di luttu. U tempu passà. Rusina si luvà u luttu e u so patri a marità arreni cu n’attru principi. Ficiru na festa ancora ciò bella , ma puru a sta vota a sira quannu s’eru pi’ curcare dell’angulu du muru noscia u cani niuru e assuglià puri o terzu maritu. A sta vota u cani parlau a Rusina e ci dissa: “Un t’ha abbastatu ca m’ha fattu ammazzari a tri mariti? Sa mi vo veniri a circari sugno un re ‘ncani niuru”.

O ‘numani aggiurnà arrè di luttu. A sta vota, finutu u tempu du luttu Rusina s’innia nu so patri e ci dissa: “papà ia mi n’haiu a giri ‘n cerca du re ‘n cani niuru”.

Si piglià setti abita e setti para i scarpi e si misa ‘ncaminu ‘nsemmila a na serva.

Camina ca ti camina arrivà ‘ntra un locu unni c’era un patri romitu e ci dissa:

“vossa binidica nannu”.

Chiddu c’arrispunnia:

“se vossa binidica nannu ‘un mi dicivi cu l’occi ti magiava e ca vucca ti surciava. E unni va caminannu figlia ‘menzu sti voschi voschi marini marini e armali feroci?”

Rusina ci dissa: “nannu vaiu circannu u re ‘n cani niuru”.

U romitu allibbia e ci ficia: “Ah, figlia, quanti n’anu passutu principi baruna e rignanti e nuddu ha riturnatu e tu, vermi di terra, vo riturnari?”

E Rusina ci dissa assirbata: “nannu speru di riturnari”.

U romita c’arrispunnia: “allura te sta nucidda, e sarbatilla p’i to bisogni: camina ciù a dra via ca ci n’è unu ciò anzianu ddi mia.”

E accussi Rusina si misa ‘in caminu, camina ca ti camina ‘ncuntrà a nattru patri romitu e ci dissa:

“vossa binidica nannu”

e chiddu c’arrispunnia:

“se vossa binidica nannu ‘un mi dicivi cu l’occi ti magiava e ca vucca ti surciava. E unni va caminannu figlia ‘menzu sti voschi voschi marini marini e armali feroci?”

Rusina ci dissa: “nannu vaiu circannu u re ‘n cani niuru”

E u romitu ci ficia: “Ah, figlia, quanti n’anu passutu principi baruna e rignanti e nuddu ha riturnatu e tu, vermi di terra, vo riturnari?”

E Rusina ci dissa assirbata: “nannu speru di riturnari”

U romita c’arrispunnia: “allura te sta mennula, e sarbatilla p’i to bisogni: camina ciù a dra via ca ci n’è unu ciò anzianu ddi mia.”

E accussi Rusina si misa ‘in caminu, camina ca ti camina ‘ncuntru a nattru patri romitu e ci dissa:

“vossa binidica nannu”.

e chiddu c’arrispunnia

“se vossa binidica nannu ‘un mi dicivi cu l’occi ti magiava e ca vucca ti surciava. E unni va caminannu figlia ‘menzu sti voschi voschi marini marini e armali feroci?”

Rusina ci dissa: “nannu vaiu circannu o u re ‘n cani niuru”

E u romitu ci ficia: “Ah, figlia, quanti n’anu passutu principi baruna e rignanti e nuddu ha riturnatu e tu, vermi di terra, vo riturnari?”

E Rusina ci dissa assirbata: “nannu speru di riturnari”

U romita c’arrispunnia: “ pi sta nuttata curchiti cà figlia ca dumani ti dicu a via”.

O numani comu aggiurnà u patri romito s’innia a ciamari Rusiana e ci dissa:

“mettiti ‘n caminu pi sa trizzera e arrivi a na caverna: trasa, dintra c’è na petra, assettaticci supra. Comu t’assetti un cani niuru t’accina ‘mbrazza. L’ha teniri ‘mbrazza pì n’annu un misi e un jornu senza lassarilu maiamunnu, doppu ca passunu n’annu un misi e un jornu iddu si tramunta in principi. Te sta nuci, sarbatilla pì to bisogni.

E cussì Rusina camina ca ti camina arrivà a caverna, trasia s’assità incapu a petra e subitu un cani niuru si c’assittà mmbrazza. Di sta manera Rusina passà n’annu un misi e menza jurnata cu re ‘n cani mmbrazza. A serva s’innia ni Rusina e ci dissa:

“maistà, siti spatta, datilu a mia ca vu tegni tanticcia e v’iti a dari na rrizzittatedda, v’arripusti na stizza i Jammi ca senno comu u re’n cani vi vida laida ci pariti”.

Rusina ca era stanca e tutta aggrnaciata ci detta u cani mmbrazza a serva pi’ girisi a rrizzittari ma pà forti stanchizza piglià e s’addummiscia.

Quannu s’adduviglià a mischinedda un truvà ciù né a serva né o cani.

“a brutta schiava: mi tradisti!” E accussì si misa arreni ‘n caminu pì giri circannu o re ‘n cani niuru.

Camina ca ti camina arrivà intra un paisi e ci spià a na picciuttedda: “chi paisi eni chistu?” e chidda c’arrispunnia: “chistu è u paisi d’u re ‘n cani niuru.”

Comu intisa accussì Rusina si vistia di cavaleri e s’affittà na casa ‘mpacciu o palazzu du re.

Scaccià a nucidda ca c’ava datu u primo romitu e ia a nesciri n’abbitu di riggina tuttu ciancianeddi ciancianeddi d’oru. Rusina u piglià e u misa fora o barcuni. 

A serva di Rusina ca sperta e ‘mfami s’ava maritatu u re ‘n cani niuru comu vitta dr’abbitu ‘mpazzia, ciamà e servi e ci dissa: “ iti a spiari a co appartena s’abbitu e ddumannati se vu vinnunu”.

I servi s’inni eru ni Rusina vistuta di cavaleri e c’addumannaru sa ci vinniva l’abbitu. Rusina c’arrispusa: “ un nu vinnu, arrialu a co mi fa passari nanutta cu so maritu”.

I servi s’inneru na riggina e ci cuntaru zoccu c’ava dittu Rusina . A riggina ci dissa: “ a iddu  spertu è a coci l’ava a fari dormiri na nuttata cu so maritu” ma ‘intantu l’abbitu era troppu beddu era l’abbitu ciò beddu ca s’ava vistu maiamunnu  e a riggina un ci putiva paci ca sennu na povira rriniscita s’ava alliccatu di cosi di scapricciu e pir chissu cumu diciunu antichi un una vita s’ava a scantari di poviri arrinisciuti e di bajasci ‘inguaggiati.

I servi ca unni putivunu ciù di sentila ci dissiru: “Maistà, vui dicitici di sì o cavaleri, appò a sira o re ci mttiti l’alluppiu dintra nu bicchirinu di rrasoliu, accussì u re s’addummiscia e un s’adduna di nenti”. A riggina di principiu un vuliva accunsentiri, ma poi sennu ch’era na fimmina malaccriata  accunsintia.

A sira quannu fineru di mangiari cu re piggli nu bicchirinu di rasoliu e c’arriminà dintra un pocu d’alluppiu, ci u pruia o re e ci dissa: “ Te, chissu ti l’ha biviri p’amiri mia”. Comu u re si vippa dru bicchirini o un mumentu s’alluppià.  A rriggina u ficia spugliari di servi u ficia mettiri dintra u lettu e ficia trasiri a Rusina travistuta di cavaleri.

Comu foru tutti addummisciuti Rusina si misa a diri:

“ Oh re ‘cani e cani niuru, tri marita m’ammazzasti, setti anni caminavu pir tia, setti abbita e setti para i scarpi mi spardavu e dopu n’annu, un misi, un jornu e menza nuttata ca ti tinnu ‘mbrazza, pi menza jurnata na brutta schiava mi tradia! Oh re ‘n cani e cani niuru: risbegliti! Risbegliti!” E accussì ci passà tutta a nuttata ca si ficia scattari u cori, ma u rè ca dra laida majara l’ava alluppiatu durmiva cu setti sonni e un si sbigliava.

Comu accunicià aggiurnari a rriggina ficia mannari a Rusina e s’ia a curcari vicinu o re.

O ‘nnumani Rusina ciù cumpusa ca pirsuasa scaccià a mennula ca c’ava datu u secunnu rromitu e gia a nesciri n’abbitu di riggina urni urni e mari d’oru ciò beddru du primu. Rusina u misa o barcuni. Dra lorda da rriggina si n’i ‘mpititta arreni e mannà i servi a dumannari sa ciù vinniva. Rusiana ci dissa : “unnu vinnu, u rrialu a co mi fa passari na nuttata cu so maritu”.

A riggina sa pigliaru i diavula, e a sta vota un muniliva accunsentiri mancu pir nenti e pritisi di cavaleri ca vuliva passari n’attra nutta cu re. Ma appò pinsà “ ca comu è na notti su dui comu mi mettu s’abbitu pu ballo aiu pariri accussi bedda c’anu a moriri tutti cà mmidia”, parlava accussì pirchì era propria tinta e ammalariata e tradimintusa di natura. Mannà a cimari a Rusina travistuta di cavaleri e ci dissa di purtri l’abbitu e veniri videmma ddra sira.

Prima d’irisi a curcari ficia a stessa storia du jornu avanti quannu fineru di mangiari cu re piggli nu bicchirinu di rasoliu e c’arriminà dintra un pocu d’alluppiu, ci u pruia o re e ci dissa: “ Te, chissu ti l’ha biviri p’amuri mia”. Comu u re si vippa dru bicchirinu o un mumentu s’alluppià.  A rriggina nattra vota u ficia spugliari di servi u ficia mettiri dintra u lettu e ficia trasiri a Rusina travistuta di cavaleri.

Comu foru tutti addummisciuti Rusina si misa a diri arreni:

“ Oh re ‘cani e cani niuru, tri marita m’ammazzasti, setti anni caminavu pir tia, setti abbita e setti para i scarpi mi spardavu e dopu n’annu, un misi, un jornu e menza nuttata ca ti tinnu ‘mbrazza, pi menza jurnata na brutta schiava mi tradia! Oh re ‘n cani e cani niuru: risbegliti! Risbegliti!” E accussì ci passà tutta a nuttata e ciossai ci stava scattannu dru cori, ma u rè durmiva cu setti sonni e un si putiva sbigliari.

Comu aggiurnà a rriggina ficia mannari a Rusina e lesta lesta  s’ia a curcari vicinu o re.

O ‘nnumani Rusina ca mischinedda si n’ava pigliatu quantu un po’ ciù di scattafeli pi mali parti di dra malummira da serva intricanti scaccià a nuci ca c’ava datu u terzu rromitu e ia a nesciri n’abbitu di riggina ciò beddru ancora du secunnu: c’u suli e a luna d’oru.

Rusina u piglià e u misa fora o barcuni. A rriggina comu u vitta annurbà mannà i servi ni Rusina a dumannari se ciù vinnivunu e Rusina arrispusa: “ia u nu vinnu u rialu a co mi fa passari nanuttata cu so marito” . A riggina a sta vota mancu si ficia atteniri ci mannà a dissa a Rusina chi servi d’arricamparisi a sira e purtari l’abbitu cu suli e la luna d’oru.

Ma a sta vota a rriggina s’ava fattu mali i so cunta. E mpatti un servituri liggiu si n’ava jutu nu re e c’ava cuntatu tutta a passata di dri do nuttati e c’ava dittu: “ Mistà, a rriggina vi fa ammiscari n’alluppiu cu rusoliu, comu vui v’iti p’addrummisciri vi fa spugliari e vi fa curcari nu vostru lettu e fa trasiri un cavaleri ca a scanciu di na nuttata cu Vui c’ha dato do abbita di riggina unu ciancianeddi ciancianeddi d’oru e uno urni urni e mari d’oru ca u cavaleri l’ha misu fora o barcuni d’impaccio o palazzu e a rriggina comu l ’ha vistu si l’avissa vulutu accattari ma u cavaleri c’arrispunnutu ‘ia unni vinnu i rialu a co mi fa passar ina nuttata cu so maritu’. Comun tutti s’addrummisciunu dru cavaleri si metta a vanniari dispratu ca fa arrizzari i carni : “Oh re ‘n cani e cani niuru, tri marita m’ammazzasti, setti anni caminavu pir tia, setti abbita e setti para i scarpi mi spardavu e dopu n’annu, un misi, un jornu e menza nuttata ca ti tinnu ‘mbrazza, pi menza jurnata na brutta schiava mi tradia! Oh re ‘n cani e cani niuru: risbegliti! Risbegliti!” E accussì ci passà tutta a nuttata ca si fa scattari dru cori ca fa beniri a pena, ma vui maistà, sennu ca siti alluppiatu, comu vi putiti arrisbigliari? E a stasira aviti priparata a stessa passata” . U re arristà alluccutu e ci dissa o servituri liggiu: “A perciò accussì eni? Tu un diri nenti a nuddu, ca ia, parola di re,  sacciu comu m’aiu a luvari cu tia l’ubblicazioni pi’ stu bonu survizzu ca mi facisti”.

A sira quannu a rriggina ci detta u bicchirinu di rasoliu u re su vippa pa finta e ficia a finta d’addrummiscisi. I servi u spugliaru e un  misiru nu soletto. Ficiru trasiri a Rusina.

Comu foru tutti addummisciuti Rusina si misa a diri arreni:

“ Oh re ‘cani e cani niuru, tri marita m’ammazzasti, setti anni caminavu pir tia, setti abbita e setti para i scarpi mi spardavu e dopu n’annu, un misi, un jornu e menza nuttata ca ti tinnu ‘mbrazza, pi menza jurnata na brutta schiava mi tradia! Oh re ‘n cani e cani niuru: risbegliti! Risbegliti!” dru cori ci scattava ca un si po’ diri ma a stavota u re rapria l’occi e ci arrispunnia “Abbasta. Un cianciri ciù, pi stanotti addrummisciti vicinu a mia ca dumani si ni parla”.

O numani u re ficia ciamari i guardii e comu a serva tradiomintusa trasia na so stanza pi’ girisi a curcari vicinu ad iddu a ficia rristari e a ficia inciudiri.

Mannaru a ciamari u patri, a matri e i soru di Rusina ca di Rusina un nisapivunu né nova né veccia. Si maritaru ficiru na festa ranni e vissiru tutti filici e cuntenti e ca nattri senza nenti, passaru i crapi e aggirnà.