A rivista ROBBA

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

SPASSIGHJATA IN I TEMPI STORICHI, MA VICINI...

Scontri di 29.11.2021

Visionner la vidéo

Visionner la vidéo

Visionner la vidéo

Cathy CAMPANA: U Paese corsu di Puppona

U PAESE CORSU DI PUPPONA

 

In u paese di Puppona, tutt'hè permessu, ùn ci hè nunda di pruibitu.

Si manghja bombò senza penseri è u ghjocu hè obligatoriu, ellu.

Di u travagliu ùn si ne connosce mancu u nome, è si passa e ghjurnate asgiati è spenserati.

Mariella CLEMENTI: “UN RACONTU DI NATALE “ è po “A PASTURELLA”

Scontri di 29.11.2021

Un racontu di Natale

 

Testu originale da a cumunità cristiana di Brossard (Quebec) per 'ssu tempu di l'Avventu

 

L'Avventu (da u latinu adventus, "arrivu") hè u periodu chì copre unipoche di settimane prima Natale : principia a quarta dumenica prima di Natale.

A PASTURELLA

A PASTURELLA

In omaggiu à

Maddalena PARSI (1884-1928)

chì m’hà ispiratu sta storia.

 

 

 

Marielle Clementi – 2020

1

 

U 27 di Lugliu di u 1928

 

              In fine, sò in pace. Stu gattivu male m’hà runzicata abbastanza. Tutte ste suffrenze per ghjunghje in fine quì. Vi ringraziu tantu, Signore.

 

Archivio Dei Diari 23 novembre 2021 newsletter n. 441

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

SINU À MONTE GHJENUVA: SPASSIGHJATA, STORIA È LEGENDE

Scontri di 15.11.2021

Le monte 

MONTE GHJENUVA - soni

Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu ch’omu chjama “disertu”... L’Agriate chì ci passanu solu piste ùn avendu micca paesi o quasi micca, cù i limiti imprecisi. Ver’di u meziornu è l’oriente, duve e creste s’agguantanu i nuli, ùn sarà dinù U Nebbiu, terra di u foscu, a nebbia? È quellu disertu! Sarà da veru cusì quandu chì pagliaghju è petronculu arrittti contanu i tempi scurdati di paisani è pastori? Agriate o Nebbiu? Disertu o granaghju da biada? A storia è a geugrafia anu tricatu assai è po tricanu sempre avà. Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu pienu à marchi particulari, carcu à l’infinita di raconti chì à le volte francanu l’orizonti usuali.

Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu ch’omu chjama “disertu”... L’Agriate chì ci passanu solu piste ùn avendu micca paesi o quasi micca, cù i limiti imprecisi. Ver’di u meziornu è l’oriente, duve e creste s’agguantanu i nuli, ùn sarà dinù U Nebbiu, terra di u foscu, a nebbia? È quellu disertu! Sarà da veru cusì quandu chì pagliaghju è petronculu arrittti contanu i tempi scurdati di paisani è pastori? Agriate o Nebbiu? Disertu o granaghju da biada? A storia è a geugrafia anu tricatu assai è po tricanu sempre avà. Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu pienu à marchi particulari, carcu à l’infinita di raconti chì à le volte francanu l’orizonti usuali.

Cume Ghjanu à duie facce, Monte Ghjenuva porta, in i ripiechi di i so scogli, a vistica di riti antichi chì ammentanu altri passi più misteriosi. Di maghju certi ghjorni, ùn si vede una nebbia tralucente chì ingutuppa u monte sanu? Tandu e capre si dice ch’elle correnu à l’assaltu di a muntagna da passà ci a nuttata. U lindumane i pastori ghjunghjenu ad arricoglie, in i ciotti di petra, nantu l’arburelli ed i fiori, un miraculu di latte biancu biancu ed inzuccaratu. Altre matinate, à l’ora chì u ghjornu piglia u postu di a nuttata, ùn si crede di vede duie ombre nant’à e pendite di u Ghjenuva? Ellu era figliolu di u Sgiò di Casta, ed ella era figliola di u Sgiò d’Ortella, duie famiglie nimiche. U so amore era difesu è dunque ùn pudia compie chè cù u sangue:  •	Què... quellu d’Urlandu, ammazzatu in una trappula, •	Què ... quellu di stella, tomba da u babbu in cima à u Monte. Propiu cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA  feghja è cura... à tutti quelli chì passanu custindi. Hè una porta hè, trà quindi è...

Cume Ghjanu à duie facce, Monte Ghjenuva porta, in i ripiechi di i so scogli, a vistica di riti antichi chì ammentanu altri passi più misteriosi. Di maghju certi ghjorni, ùn si vede una nebbia tralucente chì ingutuppa u monte sanu? Tandu e capre si dice ch’elle correnu à l’assaltu di a muntagna da passà ci a nuttata. U lindumane i pastori ghjunghjenu ad arricoglie, in i ciotti di petra, nantu l’arburelli ed i fiori, un miraculu di latte biancu biancu ed inzuccaratu. Altre matinate, à l’ora chì u ghjornu piglia u postu di a nuttata, ùn si crede di vede duie ombre nant’à e pendite di u Ghjenuva? Ellu era figliolu di u Sgiò di Casta, ed ella era figliola di u Sgiò d’Ortella, duie famiglie nimiche. U so amore era difesu è dunque ùn pudia compie chè cù u sangue: • Què... quellu d’Urlandu, ammazzatu in una trappula, • Què ... quellu di stella, tomba da u babbu in cima à u Monte. Propiu cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura... à tutti quelli chì passanu custindi. Hè una porta hè, trà quindi è...

Cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura tutti quelli chì passanu...  A so statura maestosa hè a porta  chì spicca dui mondi tangibili:  latu levante, e prese, terre cù i chjosi, vigne ed aliveti;  latu punente, paisaghji più secchi è straziati, di machje caprune.  D’istatina, à l’este di U Ghjenuva, i paisani di U Tenda è Capicorsu ghjunghjianu à cultivà e biade, l’alive, l’amanduli, i fichi è l’agrumi.  D’invernu, à l’ueste venia u tempu di i pastori falati da e muntagne di L’Ascu, chì occupavanu i pagliaghji è facianu pasce e so capre.  A stonda di un scontru, ghjuntu u vaghjime, si barattava frutta in scambiu di casgi.  Una centina d’anni fà, trecentu persone stavanu in i stazzi spapersi, durante una stagione, prima di vultà si ne in i paesi

Cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura tutti quelli chì passanu... A so statura maestosa hè a porta chì spicca dui mondi tangibili: latu levante, e prese, terre cù i chjosi, vigne ed aliveti; latu punente, paisaghji più secchi è straziati, di machje caprune. D’istatina, à l’este di U Ghjenuva, i paisani di U Tenda è Capicorsu ghjunghjianu à cultivà e biade, l’alive, l’amanduli, i fichi è l’agrumi. D’invernu, à l’ueste venia u tempu di i pastori falati da e muntagne di L’Ascu, chì occupavanu i pagliaghji è facianu pasce e so capre. A stonda di un scontru, ghjuntu u vaghjime, si barattava frutta in scambiu di casgi. Una centina d’anni fà, trecentu persone stavanu in i stazzi spapersi, durante una stagione, prima di vultà si ne in i paesi

Pages