Versione :

SPASSIGHJATA IN A GIRAGLIA

L’ISULA DI CAPRAIA

Ligata cù  a Corsica -inquant’à l’amministrazione-  Capraia  ferma in senu à Genuva puru quand’ella hè, per pocu  tempu, sott’à l’occupazione di e truppe di Pasquale Paoli  in u 1767.  Ed hè listessa inquant’à l’amministrazione francese per via di u trattatu di Versailles in u 1768,  Dopu annessa à u reame di Sardegna, à u cungressu di Vienna in u 1814, è à u pruclamu di u reame d’Italia, face parte di a pruvincia di Genuva sin’à u 15 di nuvembre di u 1925, chì tandu u decretu reale n.2111 a mette in a pruvincia di Livornu. Pè a chjesa catolica si ferma in l’arciviscuvatu di Genuva sin’à u 1u di ghjennaghju di u 1977

L'ARCIPELAGU TUSCANU

L'arcipelagu tuscanu hè un gruppu d’isule taliane trà a Tuscana cuntinentale è a Corsica, in u canale di Corsica, in u mare Tirraniu. L’isula principale, L’Elba stà à dece chilometri in u sudeste di Piumbinu, nant’à a costa di Tuscana. Capraia hè l’isula più vicina à a Corsica; sò vintisette chilometri à separà Capraia da Capicorsu chì li stà à punente.

                                    Lighjite vi e legende di i ritratti:  

1- Capraia, luntana  di una trentina di chilometri da a Corsica.

2- Punta meridiunale, marcata da a Torre dello Zenobito è a Cala rossa vulcanica.

3- Forte San Giorgio, fundatu in u 1540

4-A piccula sirena isulanu pazienteghja mentre ch’ella si trasforma.

5- Turretta à u bagnu

6- Palmenti

7- Ma sarà quessu u tesoru di a cascia di Dragut ?

8- U castellu di Capraia era l’agrottu per l’abitanti. Assaltatu da Paoli in u 1757, fece da struttura militare sinu à a metà di u XIX u.

9- U latu orientale.

10- À mumenti ci hà da vulè à vultà in casa.

11-  Sarà un calendariu astrulogicu ?

12- Chjassu mulatteru ma mula ùn ci ne hè.

13- Pensà à purtà si unu o dui affariculi da mette in a ghjaccera.

14- Cun delfini in più .

 

U FORTE DI CAPRAIA

U forte fù custruitu da a Banca di San Giorgio di Genuva in u 1540, secondu u pianu di l’ingegneru militare Gian Maria Olgiati, dopu distruttu u paese da u cursariu Dragut. U Forte, cù i so dui bastioni, a curtina è e muraglie chì circondanu a ripa petricosa, hè una di e custruzzione defensive più impurtante alzate  in u XVI u seculu in u Mediterraniu. Sinu à a metà di u XVIIu seculu, l’abitanti di l’isula ci stavanu à l’indrentu. In u forte ci era a chjesa di San Niculà, l’abitazione di u cumissariu è di u capitanu di Capraia, l’alloghju pè l’ufficiali è i suldati di a guarnigione. In u 1767 fù assediatu durante quattru mesi da i Corsi di Pasquale Paoli. Fù adupratu da struttura militare sinu à a metà di u XIXu seculu.

 

FORT OF CAPRAIA

The fort was built by the Banco di San Giorgio of the Republic of Genoa in 1540, on the design of the military engineer Gioan Maria Olgiati, after the destruction of the village by the corsair Dragut. Two bastions, a curtain and a wall surrounding the rocky cliff; make the fort one of the most important defensive construction built in the 16th century in th Mediterranean. Until the middle of the 17th century, the inhabitants of the island lived within its walls. Inside the fort were the church of St. Nicholas, the home of the commissar and captain of Capraia, and the quarters of the officers and soldiers of the Capraia garrison. In 1767, it was besieged during four months by the Corsican troops of Pasquale Paoli. It was used as a military facility until the middle of the 19th century.