Corti: Paesi o cità ?

Corti: Paesi o cità ?

 

Si dumanda Ghjulia....

 

Quandu si parla di Corti, ci vene una dumanda : si tratta di una cità o d’un paesi ? Mi socu sempri dumandata…

Allora ci sò certi chì dirani chì hè una cità cù una strada principali è i so magazini di moda ; ma d’altri dicirani chì nò, chì hè un paesi cù a so citadella è i so picculi stretti appiccicati à a muntagna.

Si vede dunqua chì ci hè una diffarenza trà u « vechju » chì rapresenta u passatu, è u « ghjovanu » chì rapresenta piuttostu u futuru.

U vechju cù sicuramenti a citadella, i vechji stretti, i picculi ghjesgi è a populazioni di l’anziani ; è u ghjovanu cù, ben sicuru, l’università, u sinemà, i caffè, a discoteca, i lochi pà fà u sport, a populazioni di i studenti è ancu a custruzzioni di parechji alloghji universitarii.

Cusì pudemu fà una rimarca nant’à l’occupazioni di u spaziu : i marchi di u passatu sò ind’ì l’altezzi, ind’u latu di a muntagna inveci chì a mudernità si ritrova piuttostu inghjò di a cità, cù par asempiu a strada naziunali.

Dunqua pudemu dì chì, in Corti, ci hè una certa coabitazioni trà l’elementi di u passatu è l’elementi chì rapresentani piuttostu u futuru : è ci ne veni una certa armonia.

Sta coabitazioni è st’armonia si ritrovani ind’u Museu di Corti cunsacratu à a Storia di a Corsica.

St’attacamentu à u passatu si ritrova ind’è l’onnipresenza di Pasquali Paoli chì avia fattu di Corti a capitali corsa ; ma ci hè dinò un’apertura à u mondu, à l’internaziunali cù a currispondenza, u leiu cù Pékin è a prisenza di parechji studenti stranieri : chinesi dunqua ma ancu taliani, spagnoli…

 

Corti t’hà dunqua a so opara passata chì si ritrova ind’è parechji lochi di testimonianza è ind’a so storia (hè una ricchezza maiò), è a so opara di u futuru hè à custruisce cù a prisenza di a ghjuvintù par asempiu.