MESSA À GHJORNU DI U 15 DI GHJENNAGHJU 2017

Pè andà subitu à cunsultà i ducumenti, cliccate nantu à e parolle scritte in rossu o i legami

 

SIMU FELICI DI ACCOGLIE VI NANTU À U LIVELLU C2 D'IMPARÀ U CORSU: !
Oramai u metudu IMPARÀ U CORSU porta sinu à u livellu C2. Hè u nostru rigalu di Capudannu. S’è no femu i conti, ùn ci manca chè l’ultimu livellu C3, postu ch’elli sò ammaniti A (1,2,3) B (1,2,3) et C1 è C2. Ci saranu duie mudifiche frà pocu, ma tuttu hè postu cum’ellu ci vole è si pò aduprà tale è quale. Dunque imbarcate vi puru da fà stu "VIAGHJU TRÀ L'ISULE"....
Avemu da andà in Sardegna è po dopu in E Baleare. Da issa isula sottu à a Corsica francaremu sinu à L'Alguer. Si chjama cusì Alghero in a parlata catalana di u locu. Di fatti issa cità sarda hè fiera di tene u ricordu di a so origine catalana. Issu viaghju ch’è no faremu ci hà da purtà dopu sinu à Maiorca. Ingiru si vede torna isule! Si dice ch’elle sò di u Mediterraneu Occidentale: ci hè ancu a Corsica custì. U nostru viaghju si vole esse di scialu, di scuperta di a vita culturale ma ùn ci scurdemu ch’ellu ci vole à fà prugressi sempre sempre da cunnosce a lingua corsa.! Ci anu da esse dinù e versione catalana, spagnola è ancu taliana per certi testi. Cusì si hà da pudè capisce a parentia neolatina ch’ellu ci hè trà isse isule... Da fà ci sunnià à l’odissee antiche… Ramintemu ci chì issu inseme hè liberu d’accessu è di gratisi, vistu ch’ella u sustene a Cullettività Territriale di Corsicae, è u Cunsigliu Dipartimentale di u Cismonte, cù a so pulitica di sparghjera di u corsu in a sucetà messa in opera da a divisione Lingua Corsa. Hè un sforzu tamantu à prò di un’azzione culturale è linguistica à longu andà.
L’itinerariu si arremba nantu à un puntellu visuale (maghjine, videò, diaporama) è sunoru (lingua corsa, interviste, musica è canti). Certe sequenze impegnanu studianti di lingua corsa di l’università.I testi puntelli sò presentati in corsu (ci hè dinù u catalanu à stu livellu C2).è à volte ancu in versione plurilingua scritta.
À chì imparà trova esercizii di sintesi da mette in opera e so cunniscenze. Puderà sequità a so prugressione cù u prucedimentu di valutazione di e cupetenze individuale (di gratisi è anonimu) integratu in u metudu. Oghje ci si contanu 1509 scrizzione

LES BELLES LETTRES 2016 (4)
“La Corse et le roman policier ».Au Spaziu Natale Luciani, « Les Belles Lettres » hà ricevutu a scrittora Marie-Hélène FERRARI ghjunta à discorre di u rumanzu pulizzeri è a Corsica. Fighjate l’arrigistramentu d’issa bella stonda.


CUNFERENZE CCU : Francine DEMICHEL
“Qu’est-ce qu’un peuple ?
Francine DEMICHEL, ghjurista è presidente di a Fundazione di Corsica hà datu una cunferenza nantu à issu tema spessu sullicitatu ma pocu riflessu nè discussu. Alanu DI MEGLIO, direttore di u CCU hà presentatu è gestitu u barattu cù u publicu.

SEMINARII NANTU À A LITERATURA CORSA
E VARIE TAPPE DI CUSTRUZZIONE DI UNA LITERATURA CORSA
Da u 18 di ghjennaghju è longu à l’annu 2017
Spaziu Natale Luciani, Università di Corsica, Corti, da 14 à 16 ore
Direzzione : Anghjulu POMONTI, prufessore di Lingua è Cultura Corsa, dutturante à l’Università di Corsica.
In e so prossime messe à ghjornu, INTERROMANIA metterà in ligna filmate è ducumenti stratti da l’appuntamenti urganizati da u CCU di l’università di Corsica è l’Associu Corsu di l’IITM.
Si tratta di cunferenze è baratti, letture è interpretazione di opere chì illustranu u fenomenu di a literatura corsa in u tempu longu di a so custruzzione è per mezu di e so varie spressione (generi, puntelli edituriali, spressione persunale è di gruppi). Si metteranu dinù in studiu è in discussione unepoche di quistione chì toccanu à a pruduzzione literaria di oghje di pettu à e cundizione di a circulazione di l’opere literarie in a sucetà isulana è in cuntattu cun l’altre culture.
Compiu issu primu prugrama, si prevede dinù, sinu à a fine di l’annu, un’altra seria di stonde assuciate cù animazione (letture, teatru, cantu è musica).

FRANCHIR LA FRONTIERE LITTERAIRE
Séminaire d’élève de l’ENS Département "Littérature et langages »

Du 24 janvier au 9 mai 2017, 17h-19h, Salle Weil 45, rue d’Ulm 75005 Paris

Organisé par Kévin PETRONI (kevin.petroni@ens.fr), Zakaria Sedrati. En empruntant ce terme à Pascale Casanova, nous souhaitons nous intéresser aux déplacements, résistances, détours, qui participent à l’élaboration et à la consécration d’une poétique. Que ce soit en rompant avec le champ politique et intellectuel de sa région ou de son pays, en quittant sa langue pour se constituer en minoritaire dans une autre langue, en créant le scandale, les auteurs que nous étudions font tous partie d’une avant-garde qui a eu pour but de parasiter, contester ou fragiliser l’ordre politique et littéraire régnant. Notre priorité sera de montrer comment ces derniers y sont parvenus ? Quelle poétique ils ont mis en oeuvre pour y parvenir.