Versione :
Corsu

SCIMIZIA...

Un scrittu di CUNHA Chloe

Oghje grande rapresentazione di u circulu nant’à a piazza di u paese, a ghjente ghjunghje di tutti i paesi di a reghjone , st’evenimentu face digià qualchì mese chì tuttu u mondu l’aspetta. Era stata fatta una riclama tamanta è dicia: “Mercuri u 14 d’Ottobre Venite numarosi !!! Emu da mustrà l’animali da u più chjucu à u più grossu , quellu chì marchja nant’à una zampa o quellu chì ùn n’hà micca ! U spettaculu u più straurdinariu di l’annu !!! E sore-siamese, l’omu elasticu, l’omu u più chjucu di u mondu !!! Venite venite, inseme ci camperemu cum’è mai !” A piazza chì di solitu pare tamanta oghje pare chjuculella , a caravagna s’hè accaticata quì, a l’intornu di u tendone chì hè guasi tamantu à a ghjesia. A caravagna hè cumposta di vitture più inculurite una chè l’altra: rossu, ghjallu, verde, malva, aranciu, tuttu quessu chì mette un ambiu di festa da partuttu duv’ella passa. Ma s’e vi contu quessa, hè pè dì a tragedia chì hè accaduta issu bellu ghjornu nant’à issu circulu ... U spettaculu era maravigliosu... Emu vistu i lioni, e siamese, un magu, un dumatore di serpi chì eranu più longhi chè una funa senza capu , un omu furzutu cum’è un toru ma a un mumentu , un’angoscia tremenda s’hè fatta vede ind’è l’ochjii di e persone di u circulu... Dopu à un numeru eccezziunale, accoltu da mille sciaccamanate, u prugrama pianta una cria per l’entrattu: è si vende bombò, panucci è panette, ghjacci è dulciumi di ogni modu... Hè tandu ch’ellu vene à truvà mi Monsieur Loyal: iss’omu chì presentava u spetaculu s’era avvicinatu a mè è cumminciava à parlà mi. -O Ghjuvannottu, scusate mi, ma cercu un omu chì si chjama Orsu Santu Biancucci. Voi, u cunnuscite ? -Iè sicura ch’o u cunnoscu !!! È tandu mi taglia dicendu: -Tuttu u mondu sà qual’ellu hè, ma eiu u vogliu scuntrà ! Hè impurtantissimu ! L’omu di u circulu era assai speziale: chjucu è assai grassu, i capelli bianchi ma si vidia ch’ellu aveva à u massimu quarant’anni, tantu achjiccatu chì si pudeva pensà ch’ellu aveva puce. Si chjama Petru Vogulone. U nome li stà propiu d’incantu vistu ch’ellu hè sempre nant’à e strade. -U Sgiò Vogulone.... aspettate, u cunnoscu veramente bè chì travagliu cun ellu è in più di què, simu amichi è simu ghjunti inseme, hè ghjustu quì in traccia di cumprà si unepochi di berlingots ... Vedendu lu, Vogulone hè statu assai surpresu, cum’è tutte e persone chì ùn lu cunnuscivanu micca .Orsu Santu aveva quasi trent’anni è una nuturietà stupenda, era unu di i più famosi di l’isula è l’altri avevanu à u menu quarant’anni. Ellu aveva di l’orsu solu u nome, un omu di 1m65 è à pocu presu 70 chilò, senza nè capelli nè barba è era bellu moru di faccia. -Ah !!! allora chjamate lu è venite ancu voi, una personna in più ùn sarà micca di troppu, vi aspettu daretu à u tendone, ùn possu micca parlà davanti à tutta issa ghjente ... -D’accordu, à subitu . L’angoscia ch’e avevu vistu ind’è l’ochji di e persone ùn era un’illusionne. Si passava qualcosa... Allora sò andatu in furia à circà à Orsu-Santu ... -Orsu-Santu ! Veni subitu cùn mè! -Perchè? Cosa ci hè ? Mi pari assai ciambastratu ? -Iè, iè ! Ghjè u Sgiò Vogulone ch’è no chjamemu! Pensu chì ci hè un altru affare per noi ! -Un altru affare ? Perchè? chì si passa ? È pò quale hè issu Sgiò Vogulone ? -Aiò, hè u direttore di u circulu. Ai veramente pocu mimoria ! Ellu hè ghjuntu à vede mi chì cercava à vede à tè ! -Anh bè ! allora induve hè andatu ? -Aspetta daretu à u tendone. Andemu puru! Daretu à u tendone, c’era un ambiu tantu vivu ! Ùn si pudia pensà ch’ellu c’era tantu mondu pè un circulu, ancu s’ellu era un circulu grande cum’è quessu è rinumatu in Corsica è in tuttu u Mediterraniu. Ma, à fighjà lu da vicinu, l’ambiu ùn era micca tantu festivu. L’impressione genrale era trà tristezza, angoscia, paura è stupore. In tutti i modi, si sentiva ch’ùn c’era custì l’allegria ch’omu si aspetta à sente è à paspà in isse circustanze di festa. U clima, di fatti, era assai difficiule à dì è à discrive . Durante issi cinque minuti ch'emu messu pè raghjunghje u sgiò Vogulone tutti si eranu accaticati in giru à ellu è ci fighjavanu cun curiusità, à noi chì ci avvicinavamu… Ci era veramente qualcosa di stranu chì si passava… O Ghjuvanotti!!! U sgiò Vogulone ci facia tanti segni per chjamà ci cumu s’è no ùn l’aviamu micca vistu è si vidia ch'ellu spiegava à i so cumpagni qual’è no eramu. Cusì fattu, tuttu u mondu si vidia ch’elli facianu cumenti è cuntrasti sottu barba, affari ch’ùn aghju pussutu capì, ma mi pare nant'à l'affare ch'avemu da vede cù Orsu Santu. Ha! ma à mè, voi lettori, ùn mi cunnisdte micca! M'aghju da presentà chì ùn cascu micca cusì in iss'affare! Sò dunque un amicu -cumu l'aghju dettu prima- un amicu di Orsu-Santu, u famosu ispettore di u rughjone ma in più d'esse u so amicu travagliu cun ellu, l'aghju digià aiutatu qualchì volta in so affari i più scuri ... Dunque mi sente quì, eiu , Ghjuvanteramu Paddaghju, ghjuvanottu di vintisei anni, nunda di speziale nantu à a mo manera d'esse, à seguità l’archetippu attuale, vestutu senza troppu culore ma senza troppu neru, d'altura nurmale" , lm60 è 80 chilò, a,i capelli neri è corti è po cun guasi sempre una barba di dui o trè ghjorni. Ma Infine raghjunghjimu u nostr'affare ! Dunque aghju presentatu Orsu Santu à Petru Vogulone chì era felice di vede lu. Ci anu purtati in una di e vitture di a caravagna. Ùn c'era nimu di tuttu stu mondu chì era cùn sgiò Vogulone chì hè ghjuntu sin'à custì. Tussi s'eranu piantati à dui o trè metri daretu. Cun tutta iss'effervescenza ùn c'era più nimu ch'andava à animà a ripresentazione. Tandu Petru s'hè messu in zerga è hè diventatu rossu rossu cum’è una pumata troppa matura. – Alè ! Andate à travaglià ! mansa di strampalati ! Site tutti più grufoloni chè i più grufoloni di i grufoloni !!!" È cusi fattu s'hè giratu versu no iè pianu pianu hà ritrovu u so culore nurmale. . -Entrate puru, o ghjuvanotti, ma vi la dicu, ùn hè micca un bellu spettaculu ch'avete da vede ... Entrendu c'era u bughju in a vittura ma si vidia ch'ella era bella urganizata, un tavulone nant'à a diritta quandu si entra cun pochi affari sopra, ghjustu dui o trè magazini, accantu una finestra aperta chì lacava passà u pocu di lume chì entrava. È po, di l'altru latu nant'à a manu manca ghjustu davanti, un spechju. ¬A Juna chì splendiva in sta serata facia vede, di pettu à u so lume chì si riflettava in u spechju, una curdicella chì pendiculava ... . U Sgiò Vogulone tandu hà accesu una lumera è si vistu à u capu d'issa curdicella un ballone. Sottu si vidia u corpu senza anima di un clown. U clown era straiatu in terra, e bracce lampate da una parte è l’altra di u cadaveru. Teniva qualcosa in a so manu, d'altre curdiœlle… Cù i ballò crepati ; mancu una traccia di colpi o di ferita ma nant'à a so faccia dui pezzi d’issi balloni crepati. -Eccu ghjuvanotti, ùn emu toccu a nunda. Emu lasciatu tuttu cum’ellu era -Ah benissimu cusì, o sgiò Vogulone! Ma avete chjamatu a pulizza ? -Innò, o Orsu Sà, sì scemu? St’affare ùn deve sorte di quì! -D’accordu, ma pudemu tuccà tuttu ciò chì hè quì pè truvà tracce è scopre a causa di a so morte? -Iè fate ciò chè vo vulete ! ma truvate qual'hè l'assassiniu, ùn lu possu micca lacà travaglià cun mè è cù i mio amichi, a mo famiglia, un omu chì hà da tumbà ne un altru perchè ciò ch'ellu dice ùn li piace miccà !!! '" -Iè sicuru ! Capiscu chì ùn pudete micca piglià issu risicu -Ha, ma u Clown aveva i prublemi cun qualchidunu quì ? -Umbè! Ghjuvanteramu ùn a sò, ùn aghju tantu tempu per vede tuttu ciò chì si passa trà i furagni . Perchè ? -Beh avete dettu chì ùn vulete micca una persona chì hè capace à tumbàne un’antra per ciò ch'ella dicia. -Aghju dettu quessa cusì (allora quì s'hè presu una sprissione à pena impaurita, ùn aghju sempre micca capitu perchè ...). Ùn a sò, fate ch’è vo vulete, dumandate à l'altri ciò ch'elli sanu ma eiu ùn sò nunda nant'à e so rilazione cun l'altri ... -D’accordu, emu da fà tuttu ciò ch’è no pudemu pè truvà u culpevule ! -Mi n’aghju da riturnà à travaglià ; à dopu ! -À dopu ! -À più tardi. -Ma infine ! Ghjuvanteramu, fà pianu quandu t'hai da pone dumande ! -Ma chè infine ? Ùn ai micca intesu ciò ch'ellu hà dettu ! -Iè ma ci vole à andà senza troppu furia chì a ghjente di quì si sfida, hè una granda famiglia. -Va bè, d’accordu, và bè ! Bon l'emu da fideghjà issu cadaveru? È cusì cummencia l'inchiesta. Emu cumminciatu prima à scopre u visu di u clown è sottu à i pezzi di ballone, in a so faccia inculurita, à mezu à u so fronte (infine ciò chì ne firmava) u tufone di una palla . Accantu à ellu diverse palle sicuramente quelle ch'avevanu permessu di crepà i balloni. -Orsu Santu ? Ma quale sarà l'interessu di crepà i balloni ? Ùn ci hè nunda di logicu, l'assassinu avarà certamente fattu assai rimore … -lè, andemu a vede e vitture à cantu per sapè s'elli anu intesu qualcosa è soprattuttu truvemu l'arma di u crimine… Forse chì in a precipitazione l'assassinu l'avarà persa... -Sicura,femu u giru di a vittura ... È chì bonafurtuna, a pistola si truvava ghjustu sottu à a finestra ma ùn c'era micca altre tracce, è tandu emu circatu ! Ma nunda nunda ! Mancu una pedata è mancu un cerlu !!! -O Ghjuvantè , veni quì chì ai una bona vista tù! -lè. -Chì ci hè scrittu quì? A mo faccia hà scambiatu di forma. C'era un nome nantu, Petru Vogulone, ùn lu cunnusciva micca, ma ùn pudiva micca esse ellu l’omu umicidiatu! Allora simu andate in furia à vede lu è ellu era assai affannatu. -Petru! Emu trovu qualcosa, ùn avete nunda à dì mi ? -Nò perchè? -L'arma d’issu assassiniu hè a vostra. -Ùn hè micca pussibile. A tengu sempre in a mo vittura o cun mè accantu à a cascia. Hè ciò ch'aghju fattu prima ma l'aghju rimessa a à so piazza quandu emu finitu l’entrate. -È bè guardate! L'aghju quì! -lè ghjè vera hè a meia ma ùn possu esse statueiu chì sò statu quì tutta a serata ! Sò e siamese chì m'anu chjamatu dopu à avè intesu una sparata ma sò andatu subitu è nimu hè entratu, fora di mè. -D’accordu, emu d'andà à vede e siamese allora. E siamese erannu zitelle d'una vintina d'anni è eranu d'una bellezza stupenda! Eranu sempre abbambanate di a gattiva nutizia è d'avè intesu i colpi. Si vidia ch'ùn eranu micca elle e culpevule… Ùn c'era nisuna traccia davanti à a vittura di u clown, invece elle, pè marchjà,li ci vulia una canna, è una canna laca per forza e tracce in terra... È tandu hè stata chjara chì u Sgiò Vogulone era bugiardu ellu.