Versione :
Corsu

L'ABBRACCIU

PERSUNAGI :

Donna1
Donna2
Vicina
Omu1
Omu2
L’omu chì piscava
L’omu chì rientre tardi
Aghjuntu
Capitanu
Duganeru
Drughistu
Gendarme
Merre
Petrucciu
Prete

QUADRU UNU

Affacca A DONNA, un cantu d'amore nantu à e labre. Canta, è po si adirizza à u publicu..

A DONNA 1 :
Scusate.. merà, à mè .., mi anu messu quì senza prevene mi... è senza dumandà mi s'o vulia. È mancu sapia ch’ellu ci fussi tanta ghjente… Sò quelli quassù chì facenu tutti, o quelli quaiò, via sò l’altri : eo, ùn ci sò per nunda. Mi mettenu duv’elli volenu è ci stò ! Ùn simu tutti à pena cusì ? Messi quì o custì, senza sapè, senza preparazione. Senza esse avertuti. Ma mandati. Sottu à cumandu. Cumandati ! Cù u distinu chì pesa quì (spalla diritta) è quì (spalla manca). U distinu appiccollu, cum’è una prisacca lampata in traversu è chì pesa cum’è un tribbiu è chì face sudà.
Mi sgotta u distinu nantu à a lisca mi sgotta. È ùn ci hè nunda à dì. Ghjustu ùn hè, ma ùn ci vole à anscià. Simu tutti cusì. L’avemu à dossu…. Fighjate chì certi l’anu altrò… È tandu hè peghju. In quellu locu l’anu in culu è dicenu ch’ellu li ne avanza. Allora, zittu, purtemu è suppurtemu, chì intantu, ùn si pò fà altru.
S'o l'avissi sappiuta à tempu, mi sarebbe assestata un pocu ; una pettinata, un vestitu novu ... Ùn si sà mai… Certe volte, ùn sò perchè, mi venenu l’idee à pena strane… Sarà l’aria, o allora u tempu ch’ellu face, o una pesta qualunque… ma qualcosa ci hè… Certe volte vecu e cose chì nimu vede. Mi venenu l’idee chì ùn sò duv’ella mi ghjunghjenu cusì.
Tenì, per indettu, avete pensatu l’ultimi minuti prima a passione di u nostru signore Ghjesucristu ? o l’ultima stonda di Pompei, quandu si preparava a sbruffera di u Vesuviu ? O allora l’ondeci settembre, dui minuti prima ch’elli ghjunghjissinu l’aviò di u subissu ! Ci avete pensatu à tutti quelli chì ùn sapianu chì mondu è chì ùn si dubitavanu di nunda… è po di un colpu, frutttt ! sò stati chjappi è … purtati via quale sà induve ?!... Chì dicia ? Anh iè ! Hè per dì chì s’omu ùn ci face casu, una catastrofa vi pò piglià cusì, à l’ispensata…
A VICINA :
Ma vai chì à tè ùn ci hè penseru ch’ella ti pigli à l’assumbretta ! Faci a spia à tuttu è à tutti !
A DONNA 1 :
Ma chì spia ? Subitu, l’esagerazione, u sprupositu ! Ma chì spia ! Innò, mancu à pena ! Hè solu ch’o mi interessu…
A VICINA :
Ah ma per quessa, Diu vi benedichi, ùn vi scappa nunda, ùn vi scappa !
A DONNA 1 :
Chì voli fà ? Ci hà pensatu Ellu, ci hà pensatu. Si hè dettu : issa disgraziata hè inferma ! Cunservemu li a vista…
A VICINA (da parte):
Custì ci si sò messi omancu in dui, Ellu è Santa Lucia ! Altru chè vista li hà cunservatu ! Ùn sò s’ellu ci hè un santu di a lingua, ma s’ellu ci hè hà pricatu quessu. Si hè infurcatu è hà pricatu San Furcutu, cridite mi puru…
A DONNA 1 :
Invece sò quì, senza nunda, senza sapè cume ci vole à tene mi.., è voi chì mi guardate, cù certi ochji ! ...vulete sapè tuttu ! -cù i vostri ochji chjari cum'è u riverberu nantu à à lama di a cultella : buh chì cacciata !... ...fate pianu chì s'o mi ci mettu ...saltemu in puesia, merà !... .. -iè, mi anu messu quì ma di solitu, ùn sò quì... d'abitudine mi ne stò à l'agrottu bella piatta daretu à e mo persiane ghjustu sgrignate : un' incritta di nunda aperta nantu à u mondu (scaccanu) è dà li ! a puesia …
A VICINA (da parte):
Ma chì tante puesie ! U puttachju sì, u puttachju ! Sapete, pare cusì ma ùn pò stà ! Cun ella nimu a si franca…
A DONNA 1 :
Una fidighjata di nunda, una ferita in a vita di l'altri ! Bella piatta vecu è guardu. Vecu tuttu è vecu à tutti... (insegna un locu daretu à ella) micca cum'è ella ! Iscia ! Eo ùn sò cum'è ella ! U Signore mi hà datu l'ochji per vede, micca per pianghje … Eo guardu è vecu... Stò cusì à l'appollu è da a mo finestra, scopru a vita di tuttu u casale, di tutta a cità, è di tutti quelli chi ci stanu...
A VICINA :
Di quelli chì entrenu, di quelli chì sortenu, di quelli chì collanu è chì falanu, chì passanu è chì venenu…
A DONNA 1 :
Tenì !.. U vidite quaiò, u pianu in faccia?... A finestra cù i vetri cusì luccichi è cù i tendoni rossi ?... È bè, a donna, cù u so mantellu grisgiu, cù i so spechjetti in ferru di a Securità Suciale è i so trè figlioli, cusì, pare ch'ella sia una donna seria, neh ?... È bè ! sappiate ch'ella riceve à l'appiattu !... È parechje volte à settimana, merà !... Capite, quandu mi sò accorta chi certi ghjorni, à duie ore menu cinque, ella tirava i so tendoni, mi sò detta : « O O ! è chi ghjè stu teatru ? »… Mi sò detta : « riflettimu un pocu: una mamma di famiglia chi chjode i tendoni di a so camera à duie ore menu cinque quandu u maritu è i figlioli si ne sò andati, ùn pò esse chè una poca di bonu. È da tandu, aghju accuratu, aghju guardatu, è aghju vistu ! Capite chì da quì quandu si guarda in faccia è chì in a camera ci hè un tendone chì ùn chjode micca bè, face un'incritta, un passagiu pè u sguardu, è u sguardu ùn si face pricurà per ficcà si à l'indrentu.
A VICINA :
Ma sentite la, sentite la : guasi guasi hè a colpa di u tendone è di l’incritta !
A DONNA :
Ind' è l'incritta, mi ci ficcu sana sana cù i mio ochji chi si ne vanu à fruchignà in ogni cantu di a camera... Ci mettu tutta a mo attenzione ... tutta a mo vita ci mettu ...è vccu... è vecu tuttu ... dopu un mumentu ch'o guardu cusì… aghju quì (u core) è quì (u corpu) cum'è una gatta arrabiata chì mi sgranfia à l'indrentu ... Scusate s'o traparlu ma à quella quaiò, ùn la possu vede : à rombu di guardà ... li caccerebbe l'ochji, li caccerebbe.., s'è vo vidissite l'ochji scemi ch' ella hà quand' ella i caccia, i spechjetti di a Securità ! .. -una lofia, merà, una lofia !....

QUADRU DUI
Di prima, in u bughju si sente pezzi di frase, voce di donne, di omi è di zitelli chì parlanu pianu. In una lingua chì ùn si capisce :
- Barzeleramite um zidiluni. Barzeleramite.
- Arkedabunu treiz bedhami..
- Ikke ! Ikke ! Gradatune…
- Ellenisteka ?
- Proz allu barkhani.
À pocu à pocu si vedenu affaccà ghjente, omi è donne, chì parenu inghjuliati. Pare ch’elli sortinu da l’acqua di u mare. Crosci intinti. Malandati, strappati è stanchi. À a so andatura si vede ch’elli sò immigrati, scalati pocu fà. Si coprenu cum’elli ponu cù i stracci ch’elli anu ammaniti. Passanu ghjimbati è senza fà si vede. Si capisce ch’elli sò clandestini.
L’inseme di a scena si passa in un mezu bughju schjaritu ogni tantu cù lampane è fischi di gendarmi : si sentenu urli è cumandi (in talianu, in francese, in inglese) è si vedenu corre ombre…

QUADRU TRÈ

A VICINA :
Mì la torna à quella ! Ogni volta ch’ella affacca, ne hà inventatu un’altra ! Eo ùn la stò à sente. Ciò ch’ella dice mi entre per quì (insegna un’arechja) è, subitu entratu, ùn pensa chè à una cosa : scappà ! ed hè perciò ch’ellu mi sorte subitu per di quì (l’altra arechja)
A DONNA 1 :
Buh chì stonda! Vergugnosa ! Una vergogna ! In u nostru casale !... Ci hè da mette si a mascara à l’ochji ! L'aghju sempre detta : hè troppu delicata di lascià entre i furesteri in u nostru casale... in a nostra cità. È a donna da in faccia, da induve pensate ch’ella scali ? Hein ? Da induve ? S’ella era di quì, si cunniscia, è s’ella si cunniscia, male ùn ne pudia fà ! Invece cusì, una persona scalata da ùn si sà induve…
A VICINA :
Ma chì ci entre l’origine ?! A ghjente, tuttu stà à sapè cum’ella si cumporta, micca da duv’ella vene !
A DONNA 1:
Ah ! mancu à pena ! Cambia tuttu cambia ! S’ella hè razza da ind’è noi, certi affari ùn si vedenu ! Invece i furesteri, fintantu ch’elli si sentenu survegliati, si tenenu. Iè, di prima si tenenu è dopu si cappianu è ùn ci hè più un palmu di nettu! Auh ! Troppu delicata... Ma chi diceranu l'altri s'elli a sanu ?
A VICINA :
Ma dite, dite, ma infatti, ch’avete vistu ? Chì scandalu ? Chì sprupositu ?
A DONNA 1 (cuntrariata) :
Chì scandalu ? Chì sprupositu ? Ùn ci hè micca sempre bisognu à vede per sapè, chì cù i furesteri hè sempre cusì. Ti la dicu : hè un sbagliu di lascià entre i furesteri in u nostru casale, in a nostra cità.
L’OMU 1 :
Quessa, l’aghju sempre detta è pensata ancu eiu. Aghju intesu dì chì un ghjornu…
A DONNA 1 :
Ma stà zittu, tù, è laca mi parlà. A sapete chì eo sò stata sempre à pena antivista. Un donu. Aghju un donu. Mammona mi hà amparatu à leghje in i sonnii ch’è no femu tutti quanti. À voi, vi pare nunda, un sonniu è u cappiate subitu apertu l’ochji. Invece eo, u mi riguargu, u mi pigliu, u mi sbuchju è di colpu, tuttu si schjarisce…
È bè, iè, aghju fattu un sonniu… Un sunniacciu, merà. Era custì, à u purtellu, cum’è di solitu, è à manu manu, mi ti vecu affaccà una cosa nera, larga è nera, è chì passava quaiò, pè u carrughju. A dea di l’Inferni chì avia pigliatu a forma di una nebbia nera. À la minuta, hà empiutu u carrughju, a piazza, a cità sana. Hè firmata custì, muta, tetra, aggrancata è minacciosa, ma piatta chì di ghjornu ùn si vidia, cù tuttu u riverberu sbruffatu per sti cuntorni di mare è di sole.
L’OMU 1 :
Hè strana perchè chì anch’eo aghju fattu un sonniu. Era un mare neru… È nantu un battellu, o una barca è sottu un’onda nera chì cullava chì cullava…
A DONNA 1 :
Iè, un’onda nera hè cullata hè cullata è po à un mumentu datu, si hè firmata ed hè stata cusì, ad aspettà per l’ombra di i carrughji. Dopu, hè spuntatu ellu. Un vechju capelligrisgiu è vestutu in modu stranu. Ùn ci anu fattu casu chì ind’è noi i vechji si rispettanu. È po micca avà, ma in i tempi ne aviamu ancu noi cusì. Mezu rimiti è mezu ghjente cum’è l’altra. À pena santi è à pena mazzeri. Avianu e so maghjine di santi ch’elli facianu vede…
L’OMU 1: I capifulaghji !
A DONNA 1 : Iè, capifulaghji, spezie di cantastorie… Andavanu è venianu per issi paesi. A ghjente li facianu a limosina di qualcusella. Un ronzicu di pane. Duie cipolle. È cuntavanu è facianu vede un vechju quatru scughjatu è sculuritu chì rapresentava qualchì santu. U vechju hà principiatu à mette i so tavuloni è allora a ghjente era avvezza è ùn l’avemu mancu più rimarcatu. Appendia i so quatri à qualchì scornu è parlava, ma nimu u stava à sente.
Ma sappiate chì quandu a ghjente ùn si hè più malfidata, un bellu ghjornu u vechju hà tiratu un stridu spaventosu è a cosa piatta si hè spapersa in tutta a cità è hà fattu à scanna scanna. Allora ci simu avvisti chì a cosa avia centu capi è duiecentu ochji. Sburlati, crudeli è chì ci zirlava u sangue. Eranu elli : i furesteri. Una banda tamanta di furesteri venuti cù l’omu chì cuntava e fole cù un ditu chì insignava u quatru. Si eranu piattati ind’è l’ombra di a notte è aspettavanu a so ora…
È bè, ancu quì, in u casale, sò cunvinta chì a cosa aspetta è chì u vechju hà da tirà u mughju è ch’elli si anu a sparghje in a nostra cità…
A VICINA :
In u vostru capu ! in a vostra scimizia sì ! Hè cum’è quella di l’incritta di i spechjetti di a donna è chì ne sò eiu. L'incritta -l’aghju verificata- l'incritta hè cusì ... invece u sguardu, ellu, casca cusì ...è ùn si pò vede tanti affari !
A DONNA :
Hè listessa : tuttu ùn si pò vede, ma per fà mi ne un' idea, à mè mi abbasta ciò ch'o vecu. In quantu à u restu, ci hè què (si tocca a fronte)
A VICINA :
Ah per quessa, ùn ci hè da dì! Viaghjà viaghja! L'imaginazione !
A DONNA :
È bè, iè, l’imaginazione ! A vi dicu eo, l'imaginazione, ancu di grazia ch'è no avemu l'imaginazione! Ci avete mai pensu à l’ultima stonda di Pompei o à l’ondeci settembre, dui minuti prima ch’elle si affundessinu e duie torre picce in New York ? È u nostru Signore, chè ? s'ellu ùn avessi micca avutu imaginazione, u Signore, u vi figurate cum' ellu sarebbe statu incumudatu? Tù, chì faci cù issi fangotti di roba è di materia, di esseri senza forma è da l’altra banda, lampati à pacchettu, l'anime, u fiatu, i sintimenti è i pensamenti, a persunalità, u caratteru, via tuttu ciò chi face chì u celu hè celu, chì a vita hà un sensu, chì l'anni correnu ver’di l’anni è i fiumi ver’di u mare, chì a ghjente di quì sò in casa soia è chì i furesteri sò furesteri è chì eo è tù stemu quì, à stu purtellu di stu casale chì hè nostru è ch’è no cuntemplemu a vita di l’altri cum’è un’affaccata di purtellu.
L’OMU 1 :
Ùn la sò po eo di l’affaccate è di i purtelli, ma issò ch’o vecu quandu mi affaccu ùn mi pare tantu quentu. Di tutta a ghjurnata ùn si vede nunda. Tuttu hè lindu è tranquillu. Ma à l’attrachjata cambia tuttu. Ciò ch’o vecu tandu mi intriga è mi inchieta.
A DONNA 1 :
Alò, ma chì vedi ? Eo aghju modu à stinzà mi ùn vecu nunda ùn vecu. Nè di ghjornu nè di sera, è s’ella ùn ci era quella… (si tocca a fronte)
L’OMU 1 :
Vecu un omu. Ùn hè micca di quì. Ùn lu cunnoscu micca. Ùn l’aghju mai vistu. Sarà qualchì furesteru. Hè sempre cusì. Site custì. Site solu. Ùn ci hè nimu. Vi girate una stonda. Un scrimizime. Vi girate è vidite u tippu. Ne aghju vistu tanti. Cusì. In tempu di e culunie. U tippu hè longu, neru, foscu. I capelli incirliti. Si tene cusì intransitu. Prontu à scappà. À assaltà. Mullizzosu. Un omu vestutu à stracci. Un stracciu vestutu à omu. È chì vi feghja. Vi mette u fretu à l’osse di a manera ch’ellu vi feghja. Hè un furesteru. Sò cusì i furesteri.
A DONNA 1 (annafantata):
Hè ellu ! hè ellu ! L’acellu neru ! L’anima dannata di u sunniacciu chì aghju fattu! È chì vene à caccià ci di casa ! à avvelinà l’acqua è à spiantà ci u sole ! Aiutu aiutu !
A VICINA :
Ma femu la finita ! Mi parite propiu tonti cù tutti issi discorsi scemi. Parlate, parlate, vi muntate u chjucchinu unu cù l’altru è finisce chì ùn ci vidite più chjaru. Quessu custì hè u vechju…
L’OMU 1 :
È chì vechju ? Ùn ci hè da fidà si nè di vechji nè di giovani !
A DONNA (annafantata):
U vechju ! U vechjacciu ! L’anima dannata ! Iè, iè, i vechji sò i più falsi. Facenu nice, facenu quelli chì sò stanchi, chì sò debuli è ùn vi malfidate più è tandu… vi passanu per daretu è vi ammazzanu !
L’OMU 1 :
Iè, iè, i giovani facenu vista ancu elli. I giovani furesteri… Dicenu : « Cercu u travagliu » Allora dite : « U travagliu ùn manca ! ». Allora dicenu ch’elli volenu vene à travaglià. Voi i fate vene. Li aprite a porta è i fate entre in casa. È po ùn vi malfidate più è hè tandu ch’ella accade a disgrazia.
A DONNA 1 (annafantata):
Iè, iè, hè tandu. Passanu per daretu è ti polzanu cum’è un caprettu!
A VICINA (parla, guardendu à quandu i dui altri, à quandu di fora):
Avà basta ! Hè diventata una vera cumedia. Issu vechju hè custì è mi pare bellu calmu, bellu stancu. Un vechju cum’è l’altri. Cum’è quelli di quì. I nostri vechji.
L’OMU 1 :
Aspettate… aspettate… zitte… stà à vede, stà à vede… mette u so cavallettu… ci arripone nantu u so quatru… apre a scatula di i culori…
A DONNA 1 (annafantata):
Oimè ! disgraziata ! u cantastorie ! l’anima maladetta !
L’OMU 1 :
u vechju capifulaghju !
(a vicina esce, spazientati è l’omu è a donna feghjanu, incuriusiti è impauriti pè u u purtellu. Si sente cullà u rimore di u carrughju, abituale)

QUATRU QUATTRU

U CAPITANU :
À u ghjustu chì hè statu ? Ùn si pò fà un prucessu verbale nantu à fatti incerti ! S’è no vulemu rende contu à l’auturità civile, ci vole un raportu chjaru è rispunsevule, chì osinnò, acqua in bocca !
UN DUGANERU :
Ùn si pò accertà chè una cosa sola : qualcosa si hè passatu. Sarà qualchì naufragiu.
UN GENDARME :
Ma ùn si hè trovu nè vittime, nè barca, nè nunda. Solu stracci è scaramizzuli di legnu.
UN DUGANERU :
Anu pulitu. Hè sicura. Anu pulitu. È noi ùn emu vistu nunda. À mezanotte, piuvia chì ne falava. È u mare cullava cullava. I marosuli rughjavanu è di furia si lampavanu nant’à a scugliera. Hè tandu ch’è no emu intesu. Solu u rimore. Un gran rimore. Un fracassu orrendu. Paria ch’ellu si ne falessi u Piali sottu à a Rocca.
U CAPITANU :
È ùn avete vistu nunda ?
UN DUGANERU :
Nunda, o sceffu. Solu l’accendite è qualchì forma chì passava, macaru frundami è stracci purtati da a rabia di e libecciate…
U CAPITANU :
È dopu ? Lindumane, ùn site vultati ?
UN GENDARME :
Ci eramu ancu noi. Ùn emu vistu nunda. Ùn si sà nunda. Ma a ghjente dice. Allora, l’inchiesta cuntinua, ma hè difficiule…
A DONNA 1 :
L’avia detta eiu. Mi piglianu per una scema ma eiu sò. Hè un donu. Hè dapoi sempre. Ùn sò perchè, ma vene sempre un mumentu chì vecu…
A VICINA (vultendu):
Iè, ci hè un vechju in carrughju. Un vechju cum’è l’altri… Ùn vecu nunda da dì
L’OMU 1 :
Allora, stà ti zitta è ch’ella ùn ti senti mancu l’aria !
A VICINA :
Ma lasciate la parlà s’ella vole ! Oh ma ! chì cridite ? Hè passatu u tempu chì Marta filava…
L’OMU 1 :
Ah ma per quessa ! Ùn ci hè penseru… Marta fila… è po ne infila… quant’ellu ne pò benedisce un prete !
A DONNA 1 :
Ma ùn la ci feranu chì oramai, a messa hè detta ! In paese si passanu affari strani… (affaccanu u merre, u so aghjuntu, cù duie o trè persone) D’altronde tenì, sentimu un pocu ciò ch’elle dicenu… l’auturità ! Sò sicura ch’ellu ci hè u cunvugliu digià !

QUATRU CINQUE

U MERRE (parlendu cù i soi, à mezu à i preparativi di a festa patrunale):
Chì dicenu ? Ma chì dicenu ? Dicenu chì accadenu l’affari strani à u mumentu ghjustu ch’ella si apre a festa patrunale ! A festa santa di u nostru paese ! Fighjate quì : tuttu hè prontu : i canti, l’abiti, e torchje, i cunfratelli… E frappe, e merzane, u vinu, i buttiglioni ! È ci vole à piantà tuttu chì ci sò quelli chì dicenu ch’ellu ci hè un fattu stranu è ch’ellu ci hè u periculu ! Dicenu dicenu, ma quand’ellu si interrugheghja precisu, nimu dice, nimu, à u ghjustu sà dì ciò ch’ellu hà vistu…
(a ghjente presente sò muti…) vistu… vistu, o puru intesu… auh ! nimu parla, nimu vole parlà… (i riface) ah ! aèh… in quantu à mè ! È bè ! Eo n’aghju per sopra à e ciuffe ; è s’ella cuntinueghja, vi aghju da fà vede quale sò eo ! Pigliu, è dò a mo demissione…
A DONNA 1: (in sottu è ironica)
S’o vecu quessa, ch’elle mi caschinu e mani…
L’OMU 1 (listessu tonu) Siccume a li anu rigalata, a merria…
U MERRE :
Si vene per dì, chì certi cumpurtamenti sò di un’altra epica… di un’altra età. Ma u mondu si allarga, è aghju a paura chì e mente si strittischinu ! Perdingulina ! si face l’Europa, e fruntiere si ne falanu, e relazione trà i paesi sò di più in più forte, ma voi, oh ! site firmati à l’epica di u fucone è di i sumeri ! Pane è pernice, affari di casa ùn si ne dice ! À i tempi di a mundializazione ! Vi rendite contu ?
A DONNA 2:
Ci hè chì a ghjente si lagna… Avà sò ùn sò quanti ghjorni chì l’urtulani si accorghjenu chì qualchissia li arruba a roba per orte è per giardini.
U MERRE :
Bellu affare ! Andate puru ! Dui fichi, trè persiche, un milone è qualchì padecca trafatta ! Vogliu crede…
L’AGHJUNTU :
Aiò fate la finita chì site stati giovani ancu voi. Sarà qualchì criampulu ! A frutta di i vicini hè sempre più savurita chè quella di casa, ùn hè vera ?
A DONNA 2:
Ùn vi ne ridite chì l’affare hè à l’ingrossu. L’uva, ùn ne ferma un grombulu. L’urtaglia sparisce in a nuttata. À l’alba pare ch’ellu fussi passatu un volu di grillachje chì si hà rosu tuttu tuttu sinu à a terra secca.
U MERRE :
Bona ! calmemu ci è pruvemu à vede ci chjaru… Avete intesu qualcosa ?
L’OMU 2:
Intesu innò, ma intesu dì sì ! A ghjente principia à diciulà. Unu chì piscava sottu à a Rocca hà vistu in terra una cosa strana : ci era u terrenu calpighjatu cumu s’è una mansa di ghjente eranu passate custì di notte tempu è à l’alba, più nunda !
U MERRE :
Basta ! Fate mi vene quì l’omu chì piscava !

QUATRU SEI
Listessi più l’omu chì piscava
U MERRE :
Allora, à u ghjustu, chì avete vistu ?
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Era trè ghjorni fà. Era andatu sottu à a Rocca per…
U MERRE :
Per piscà, sapemu tuttu !
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Iè, à piscà… Quandu sò ghjuntu è lampatu u mo filu, aghju vistu subitu chì qualcosa ùn andava. Pensate, nimu ci vene mai in issu scornu custì. Ritiratu. È bè, custindi aghju vistu un’orma… un pede stampatu in a reniccia… è po un’altra… è un’altra dinù… è una mansa di pedate stampate in a rena è in a gravetta. Cumu s’ella ci fussi stata custì una truppa di ùn sò quanti suldati sbarcati è chì avianu passatu custì a nuttata. Ma à l’alba più nimu. Solu l’orme. Ùn ci hè da dì ! hè sicura : una truppa ci hè passata. Ma dopu, più nunda !
U MERRE :
È u lindumane, è l’altri ghjorni ? è eri ? è oghje, stamane ?
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Più nunda, o sgiò merre ! più nunda ! Solu u mare è a batticcia, è po u sole chì pianu pianu trasonda e Bocche…
L’AGHJUNTU :
Iè, ma ùn si dice dinù chì sò trè o quattru ghjorni ch’ellu si sente un sussurru cum’è mai : ì i cani abbaghjanu furiosi. Quellu chì rientre à pena tardi sente rimori è intravede cose chi scappanu.
U MERRE :
Basta ! Fate mi vene quì l’omu chì rientra tardi !

QUATRU SETTE
Listessi più l’omu chì rientra tardi
Allora, site voi quellu chì rientre tardi ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Iè, o sgiò merre, ma micca sempre ! Mi accade, ma micca sempre !
U MERRE :
Tardi o prestu, à noi ci impreme pocu ! Simu in demucrazia, perdingulina ! Allora fate cum’ella vi pare !
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI (sullevatu):
Vulia dì po eiu !
U MERRE :
Alò ! tagliemu à l’accorta, voi chì rientrate tardi, à u ghjustu, chì avete vistu ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
À u ghjustu nunda… Sapete, quassà, nantu à u Piali… u nostru Piali… hè più ciò chì si sente chè ciò chì si vede… Di invernu ci si ribocca tuttu u tempurale… Ci pianghje u celu, quassù,u Signore è tutti i so santi… Di estate ci scoppia u sole infernale è ci rode ogni petra… Senza cuntà cù u ventu arrabiatu chì ci tira quasi sempre… Allora, o accecatu o abbagliulatu, à chì ci passa, chjode l’ochji… Allora hè più ciò chì si sente… Ma ùn sò tanti à batte ci nantu à u Piali…
L’AGHJUNTU :
Ma tù, ci stai… quassù ! allora ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Eiu cum’è l’altri… Ghjimbu u capu è chjodu l’ochji ! Hè u mo distinu di campà quassù ! Ci sò natu nantu à u Piali è dicenu chì sò statu maladettu… È allora, ùn possu falà chè à notte bughja… Tandu, pigliu è falgu è prima ch’ellu volti u sole, sò torna quassù, trà celu è mare, inturniatu da e sbruffate di l’eternu è da u lamentu biancu di e tombe…
U MERRE :
Allora, ùn avete vistu nunda ? ùn avete intesu nè nunda nè niente !?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Ùn dicu micca quessa, ùn dicu. Dicu solu chì cù u ventu, u sole è e tombe, tutta a santa ghjurnata di tutti i vostri ghjorni, à la fine ùn sapete più da ciò chì hè à ciò chì pare ch’ellu fussi. Ci hè bisognu sempre per ogni cosa, ch’ella venghi un’altra voce, un altru capu à dì ch’è vo ùn vi sbagliate…
L’AGHJUNTU :
Ma s’è tù sì solu… vogliu crede…
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Sò solu è micca solu, quassù nantu à u Piali. Spessu ci infattu à Petrucciu… Parla difficiule… ma ci sentimu, à rombu di truvà ci è ci capimu… In tempi di una volta tenia a so banda. Oghje ùn ci tene più nunda, ma ùn si ne pò spiccà. À rombu di stà quassù, hà persu quasi a parolla, Imbarbuttuleghja, ma si capisce quantunque. Petrucciu cunnosce ogni chjassu ogni petra ogni ripa ogni ciottu da u Piali à sottu à A Rocca. Un ghjornu mi hà purtatu ind’è a so tana : si arriguara tuttu custì, tutte e cose più strane di u cantone, tuttu ciò ch’ellu lampa u mare quand’ellu hè furiosu è ch’ellu hà strappatu à i battelli.
U MERRE (scuragitu):
Và bè ! Fate vene à Petrucciu, s’omu u trova…

QUATRU OTTU
Listessi più Petrucciu.
Petrucciu si tene ingrunchjatu. Impauritu… L’Omu chì rientre tardi si tene à cantu è li parla. U rassicureghja. Petrucciu piatta un quatru in u so spinu. Ùn lu vole fà vede. Parla chì si capisce pocu ciò ch’ellu dice. À l’ultimu li piglianu di mani : hè un quatru… Rapresenta una pittura principiata. Un si vede micca bè ma pare tuttu un battellu nantu à u mare mossu.

U MERRE :
Allora, sì tù, Petrucciu… Avvicina ti ch’è no parli…
L’AGHJUNTU :
Ma veni quì, alò, ùn abbia paura, veni…
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Iè, ùn ti ne fà… Volenu solu sapè di U Piali… Ma chì ai ? Fà vede…
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Alè, fà ti avanti ch’è no vechimu ! Chì ghjè ? Una rete ? Una raza ? Un remu ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI (u li hà pigliatu da e mani è u gira in tutti i sensi):
Merà, pare tuttu un quatru… una pittura…
L’AGHJUNTU :
Ma chì hè ? chì rapresenta ? Eo ùn ci capiscu nunda di i quatri è di e pitture… (u porghje à u merre)
U MERRE :
Eo sì ma fate cumu s’o ùn ci capia… (u porghje à L’Omu chì piscava)
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Eo ùn sò nunda, ma sta forma quì, sta cosa, stu disegnu… pare una cosa micca finita…
L’AGHJUNTU :
Induve l’ai trovu ?
PETRUCCIU :
….
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Sottu à a Rocca, rente à u mare :
L’AGHJUNTU :
Quandu ?
PETRUCCIU :
….
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Ùn hè tantu. Eri mane. Era l’albore è a notte si era sempre à pena à allungà si là custindi… Hà avutu l’impressione ch’ellu ci era qualchissia vicinu vicinu. Quand’ellu si hè avvicinatu, hà intesu cum’è una corsa nantu à e cote… è po quand’ellu hà barcatu per sopra à a cullettula, ùn ci era più nimu. Solu què. Firmatu in pianu… L’hà riguaratu…
U MERRE :
Chì ghjè ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Ùn si vede micca bè.
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Pare pittura sbruffata.
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI:
Quantunque si distingue una forma….
L’AGHJUNTU :
u muvimentu… pare un battellu
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Un battellu fantasima, allora ? Oimè…
A DONNA 1 :
O una fantasima ! Fighjate fighjate pare tuttu a forma nera di u mo sonniu. Oimè ! Oimè !
L’OMU 1 (di più in più nervosu è freneticu) :
E forme nere, e fantasime, e fole è i capifulaghju ! A manu di u distinu ! A man’di Diu … o Di Erdiavule… qual’hè chì sà ? Escendu di casa stamane aghju intesu un mughju tamantu chì hà empiutu tutta l’aria è tutte E Bocche ! cusì (mughja) ma ùn ci era nunda ! ùn ci era nimu ! ùn ci era… Aghju a paura ch’ellu ùn si preparghi qualchì catastrofa… state à vede…
U MERRE :
Cù a calma ! cù a calma ! Un misteru ci hè ma una spiicazione ci sarà senza circà e fantasime è e streghe.
L’AGHJUNTU :
Iè, và bè, o sgiò merre, ma intantu, chì femu ? A ghjente aspetta, a ghjente hè inchieta…
U MERRE :
È a ghjente anu tortu chì ci simu noi ! State à sente à mè è tuttu anderà bè. Per avà, si face cumu s’ellu ùn ci era nunda. Ognunu volta à fà e so faccende di solitu è basta ! È noi, l’auturità, in tantu ci pensemu noi. Voi dui, ùn camiate nunda à e vostre abitudine. À chì rientre prestu ch’ellu rientre prestu è à chì vole rientre tardi, ch’ellu a si allonga. U più hè Petrucciu. Ch’ellu vaghi à rimette u quatru duv’ellu l’hà trovu
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Ed eo, cosa facciu ?
L’AGHJUNTU :
Ùn faci nunda chì omu pudessi rimarcà. Vai è tira ti dui passi pè issi cuntorni. Passi è veni. Feghji senza fighjà. Survegli senza fà ti rimarcà. È s’è tù vedi qualcosa stranu, faci cumu s’è tù ùn avessi fattu casu è dopu, veni à palisà in merria. À l’appiattu.
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Aghju capitu. Cum’è di solitu facciu. Passu, vengu, collu è falu… è rientru tardi, rientru (scaccanata)
L’AGHJUNTU :
Tù, o Petrù, ferai cumu s’è nunda si era passatu. Rimetti u quatru duv’è tù l’ai trovu. Faci cumu s’ellu ùn ti interessava micca. Cumu s’è tù ùn ci avia datu capu…
PETRUCCIU :

L’AGHJUNTU :
Chì dice ?
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Dice ch’ellu hà da esse difficiule à fà vista di nunda. Hè una pittura strana…
U MERRE :
Ma tuttu hè stranu, tuttu, ind’è stu affare ! Stranu, bughju è macaru periculosu pè a cità è a nostra ghjente. Hè per quella ch’è no devimu fà casu. Fà vista è piglià i culpevuli !
A DONNA 1:
È lampà li in prigiò !
A DONNA 2:
È brusgià li !
L’OMU 1 :
È taglià li u collu !
L’OMU 2 :
È frumbulà i pezzi in mare !
L’AGHJUNTU :
L’affare hè grave. Hè un cumplottu. Ci vole à esse astuti è più chè fini. Ch’elli ùn si dubiteghjinu di nunda è surtissinu da e so tane. Sentu ch’elli sò quì, quì è quì ! Dapertuttu è in ognilocu ! Aspettanu ! È bè anu da vede quale no simu noi ! Li mettimu a trappula è si anu da fà piglià. Li aghju da mette i gendarmi à l’erze. Si anu da impustà è senza fà si vede è subitu ch’ellu ne affacca unu, l’ammanitteghjanu è ci portanu quì !
U MERRE :
Bon ! Allora, s’è tuttu ognunu hà capitu ciò ch’ellu deve fà femu quelli chì ùn sanu nunda è andemu via ! Alegria ! Ch’ella principii a festa (a cunfraterna si move cantendu è a ghjente seguita in prucessiò)

QUATRU NOVE
A DONNA 2:
Andate chì quand’elli volenu, a ci facenu.
A DONNA 1:
Ah ùn anu tricatu… Pè una volta i gendarmi ghjovanu à qualcosa.
L’OMU 2 :
Dice chì ùn hè stata sfaticata l’arrestazione. L’intoppu hè statu duru. Dice chì so banditi in veru.
L’OMU 1 :
Iè, Africani.
A DONNA 1:
Tutti. Di quelli neri è foschi.
A DONNA 2:
Parenu bestie parenu.
A DONNA 1:
Stracciati, mezi nudi…
A DONNA 2:
Brutti cum’è u peccatu
L’OMU 2 :
Unu, l’anu pigliatu a manu in u saccu. Avia sbundatu un finestrinu daretu à a drugheria Sartori ed era intrutu in butteia…
L’OMU 1 :
I gendarmi l’anu ingucciatu tandu. Ùn avia avutu tempu à piglià nunda. Si avia messu solu ind’istacca una manata di stucci di culori. Verde, rossu, turchinu, via una manata di pitture. Ma zittate zittate chì avà u portanu quì..

QUATRU DECE

Tutti in giru à un vechju ammanittatu.
U MERRE (rispondendu à i giurnalisti):
Tengu prima di tuttu à felicità e forze di l’ordine. Hè bastatu à dumandà. Anu fattu cum’è u lampu. Oramai i culpevuli sò chjappi. A forza publica hà vintu è a pace volta nantu à a nostra cità. A ghjente onesta pò cuntinuà e so faccende. A municipalità hà l’ochji aperti. A pupulazione pò dorme cheta è serena. L’omu hè statu arrestatu è ùn starà tantu à palisà tutta l’urganizazione. Eccu dunque u sbirru chì hà fattu trimà una pupulazione sana durante sti pochi ghjorni ! O sgiò capitanu, felicitazione ! Ma cumu l’avete chjappu ?
U CAPITANU :
Micca per dì, o sgiò merre, ma ùn cridiamu di aguantà li cusì faciule. Qualchissia hà chjamatu chì sentia u rimore di notte in a buttea di u drughistu Sartori. Simu ghjunti in furia. L’emu chjappu nantu à u fattu. Avia arrubatu ùn sò quanti stucci di pittura. Guardate : biancu, u neru, u turchinu, u rossu…
U DRUGHISTU :
‘Lu sgià cecu, ‘lu sgià ! Hà sceltu i culori più fini, a quaità più cara ! Tutte pitture à l’ogliu di marca rinumata !
L’AGHJUNTU (à u vechju):
È ci avete sicuramente una spiicazione per ghjustificà issu arrubecciu strana ?
L’OMU 1 :
L’avete vistu issu casca è pianghji ! Ùn hà chè l’osse à dossu è arruba e pitture ! S’o fussi statu eo, mi inguantva qualchì troncu di pane…
A DONNA 1 :
Ma vai chì quessi ùn anu bisognu di manghjà ! Di fora cusì, parenu omi ma cristiani ma ùn sò ! Hè per quessa chì ci vole à malfidà si.
L’AGHJUNTU (à u vechju):
Sapete, o quellu omu, saria megliu à palisà postu ch’è no vi avemu sculinatu ! Vinceriamu tempu è… ci saria menu nervosu ! Venite quì in piena festa patrunale, cù a vostra banda è mettite u cunvugliu ! Allora ùn sò cum’ella l’hà da piglià a ghjente di quì…
A DONNA 2 :
Alè ! L’affare hè chjru ! Femu lu parlà ! Induve sò l’altri galiotti ? Duve sò, duve si piattanu ? Ch’ellu parli, sangulamiseria ! ch’ellu parli.
(mughji di ustilità in a folla)
U MERRE :
I sentite, o amicu ? i sentite ? Pensu ch’ellu hè megliu à parlà.
(Tandu u vechju face un gestu è si vedenu affaccà unepochi di omi donne è zitelli, stracciati è infangati chì si mettenu in giru à elli, impauriti è ingrunchjati)
U VECHJU :
- Barzeleramite mimu incherumade. Arkedabunu treiz bedhami… ide tempestabe karatumi grenko. Iziete orkunamini. Lunghi ellenisteka soliste gherfaniana ede sardanike mareste. Idi barki skoppanavane…Ikke ! Ikke ! Gradatune… Proz allu barkhani. Tuttisi ! tuttisi !
L’AGHJUNTU (à u vechju):
Parla ch’omu ti capisca ! parla ! parla sangulamiseria !
PETRUCCIU :

L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Dice Petrucciu ch’ellu cunnosce a manera di cumunicà. Ci vole à fà l’abbracciu di e lingue.
L’AGHJUNTU :
L’abbracciu di chene ? Mi parenu scimiti !
A DONNA 2 :
Abbraccià si cù quessi ! Mancu per more !
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
L’aghju intesa dì anch’eiu. I vechji pare ch’elli a facianu in tempi di i tempi quand’ellu affaccava un furesteru è ch’elli ùn si capianu micca. Li facianu l’abbracciu è tandu parlavanu listessa lingua cumu s’è i furesteri ùn fussinu più furesteri !
L’OMU 1 :
Ùn la sò po eiu ! Ch’ellu l’abbracci ellu s’ella li garba !
Petrucciu si avvicina è abbraccia u vechju chì ripiglia u so discorsu.
U VECHJU :
U battellu hè entrutu in E Bocche. U purtava u ventu, u mare, i marosuli scatinati. Era un mese ch’è no giravamu. Persi. Senza sapè duv’è no andavamu. Simu ghjunti quì di notte tempu. In a nuttata di dumenica à luni. Era bughju à bughjera. Aviamu a paura inchjudata in e viscere chì sapiamu ind’è no eramu cascati.
U MERRE:
A paura ? Ma perchè ?
U VECHJU :
Avà sapiamu ind’è no cascavamu. A timpesta, un distinu crudele ci avia purtatu ind’è l’isula maladetta. A Corsica. E Bocche di Bunifaziu. U locu di i Lestrigoni. A ci avianu detta tante volte, da seculi è seculi : « Fate casu bè ! Ùn ci accustate à issi lochi maladetti. Passate à u largu. Ulisse ci hà lacatu tanti cumpagni manghjati da quessi custì. Giganti orrendi è chì lampanu petronculi nantu à i battelli chì li passanu à rente. È po dopu si manghjanu vivi i marinari disgraziati chì sio sò lampati in mare.
L’AGHJUNTU :
Ma quesse sò fole di una volta. Di i tempi di Omeru è di l’Odissea.
U VECHJU :
O chjù, ùn finisce mai l’Odissea. Finiscerà cù a fine di l’Omu. Di a vita. Di u Mare. Hè u nostru distinu, l’Odissea. Andà è quant’ellu si pò, francà si da i periculi. Ùn avemu più patria. Più terra. Più locu.
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Pudiate chjamà ! Accende qualchì lampana !
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Iè, quante volte ne avemu vistu chì facianu segni ! Ancu à notte bughja ! È l’avemu salvati. Ùn si stà tantu à vene ! Quanti sò stati salvati cusì ! È anu appesu in chjesa l’ex voto di esse stati purtati à salvamentu.
U VECHJU :
Ma noi sapiamu duv’è no eramu scalati. Cusì, di notte, a costa fosca pare tuttu una bestia stracquata è chì aspetta ind’è l’ombra per assaltà vi. Allora, di stintu ci simu piattati…
A DONNA 2 :
Tutti infangati, mullizzosi….
U VECHJU :
Aviamu a paura à l’anima, vi dicu. Avemu riguaratu a fanga limicosa di a batticcia è u catramu sbruffatu da i battelli. È ci ne simu mascarati da a punta di i capelli à i pedi. « Chjudite l’ochji bè ! chjudite l’ochji è state fermi chì u biancu di l’ochji palesa l’umanu, u vivu ». Avemu chjosu l’ochji è simu stati fermi ùn sò quantu tempu…
L’OMU CHÌ PISCAVA :
Ma pudiamu purtà aiutu. Ùn simu tutti cristiani ? Quantunque…
U VECHJU :
Era un mese ch’è no eramu partuti da a nostra patria. Spenza speranza alcuna di rivede la mai. Ci hà messu fora a guerra. L’odiu. È a paura. Avemu chjappu a via di l’esiliu. U battellu era vechju è periculosu. Hè stata colpa di a timpesta. Simu venuti per e Bocche. Sò periculose e vostre Bocche. Ùn sarà po u primu battellu chì ci si hè affundatu. Quallà, in giru à l’isulotti di petra, i Lavezi, hè una trappulla. Hè un mostru chì l’hà fatta. Disgraziatu à chì si avvicina. Piglia è vi surpa. Hè Caribde o Scilla. A vechja strega marina. O unu è l’altru, appiccicati inseme è chì vanu à caccia. Urlanu per e Bocche chì vi mette u fretu à l’osse è a strina in e carne.
Ne avemu persu tanti quallà, di i nostri. In un lampu u mostru i si hà ingulliti. Tutte isse angosce, tutti issi strazii durante trenta ghjorni di traversata è po ghjunghje à more quì, vicinu à a terra.
U Distinu ! A strage chì sempre sempre hà minacciatu i nostri. Ùn vuliamu chè pace, ùn vuliamu. È pussibulità di travaglià, di campà a modu nostru, cù e nostre credenze è e nostre tradizione.
Innò sò ghjunti l’altri è ci anu messu e catene.
Allora avemu decisu di parte. Ci avianu dettu chì per sti lochi ci era travagliu è libertà. Rispettu di l’atru è pussibilità di manghjà tutti i ghjorni. Allora simu ghjunti.
A DONNA 1 :
Ma a pittura ? U quatru ch’ellu hà trovu Petrucciu ?
L’OMU 1 :
Iè, quella pittura sbruffata ! E forme chì ùn si sà ? Chì avete figuratu custì ? Chì satanassu ? Chì misteru ?
A DONNA 2 :
Chì sò isse cose ch’è vo piattate ? Issi dissegni fatti à bughju ? È issi culori arrubati ? Chì cosa spietata ? Chì figura scrianzata ?
U VECHJU (di prima stupitu è mutu, è dopu ridendu chì hà capitu a malintesa) :
Nunda ! Ùn hè nunda. Femu cum’è voi. Cum’elli facenu tutti l’umani quand’elli l’anu corsa brutta è ch’elli sentinu u so core trasundà di ricunniscenza infinita. Ghjimbati, inghjuliati, rosi da e sciagure è da a picondria patetica, l’omu stà una stonda è li vene l’abbacinu. Una stonda è l’addisperu u porta guasi à lampà si in l’abissu ! È ch’ella finisca ! È ch’ella compii issa vita straziata ! Ch’ellu falghi u tonu è a saietta è sbrusgià tuttu ! Tuttu ! È ch’ellu ùn fermi mancu un fiatu ! (si lampa in pianu è dopu firmatu cusì una stundarella, si pesa pianu pianu, figurendu a speranza chì rinnasce) Ma basta un chjuchjulime, l’ochjata di un ragiu di sole, l’alitu muscatellu di un fiore à pena sbucciatu è riprincipiatu u mondu, u core, a vita !
A DONNA 2 :
Iè, ma a forma nera nantu à u quatru? A dea di l’Inferni ? A nebbia nera ?
U VECHJU :
A Madonna ! Faciamu un quatru pè a Madonna ! A vuliamu ringrazià di avè ci francatu da a morte ! Sarà stata à ella à piglià ci in piena timpesta è ci hà riguaratu tyutti in palma di a so manu benedetta è ci hà arripostu sottu à a Rocca, à l’agrottu di a burriana è di i sguardi. Allora unu hà dettu : Ringraziemu a Madonna ! è l’altri anu fattu coru. È mentre ch’elli cantavanu, emu ditesu un pezzu di lenzolu è aghju messu à figurà a scena di u nostru periculu è di a nostru salvamentu. Sopra à u mare furibondu hè venuta è ci hà calatu a so manu.
Hè tandu ch’è vo site affaccati voi ! Allora noi altri, mischinelli, avemu lacatu tutti l’attrazzi custì è ci simu piattati…
U PRETE :
Postu ch’ellu hè cusì, ùn saria una bona di compie u ringraziamentu ? Alò, purtate quì pinnelli è culori. È sta volta purterete à fine l’opera ch’è vo avete principiatu. È noi vi daremu una manu, tutti inseme…
PETRUCCIU :
Iè, tutti inseme chì simu tutti figlioli di listessa mamma…
L’OMU CHÌ RIENTRE TARDI :
Avete intesu ? Avete intesu ? Sentite chì Petrucciu parla ! Miraculu ! miraculu ! Petrucciu parla
U PRETE :
In dinochji ! Tutti in dinochji è prichemu a Madonna di E Bocche !
Tutta ghjente presente si indinochja è canta l’innu di a Madonna. In issu mentre u merre, l’aghjuntu è u capitanu, à pena di latu, parlanu inseme. U ventu ci porta qualchì pezzu di e so parolle.
U MERRE:
Troppu azardu. Troppu misteri. Ci vole à verificà tuttu. Simu una cità tranquilla è unesta. Allora, femu ciò ch’ella cumanda l’umanità, ma tantu chì basti. Ùn ci pudemu permette.
L’AGHJUNTU :
Qual’elli sò, quant’elli sò è da duv’elli venenu. Ci vole à sapè tuttu. È curà... Ùn ci pudemu permette di lacà ingrandà u periculu. I metteremu ind’è l’anziana caserna. A corte hè grande…
U CAPITANU :
È chjosa bè. Puderemu survelià. A pulizza ferà u so duvere. Ùn purtate penseru…

U ventu riporta u cantu mariale chì copre a voce di l’auturità.

FINE