TRASPARENZA SCRIANZATA DI TREMULELLI, QUASI

Ùn sò ma chè a manu cun qual’è tù appaspi.
Oh murtale! Oh murtale! Disfà a rotula
postu chì di vita à u vulè di l’angunia
ciò chì ti ferma hè ciò chì ùn ti ferma.
U telefonu sapia ogni data
ed a voce incrispita di u messaghju.
À le volte m’inturcavada ùn vede mi
(lettore impussibule di una carne ineffabule)
nudu di amore sentendu mi innamuratu.
À u caffè di e Palme, formicà senza marmeru,
carrittate di rena diventate attesa:
un addisperu sanu ùn dà nisun figura.
Issa paura secreta cun gustu di pocu
mi mettia i spiriti cun duie parolle
ch’o ripetia à tutt’ora cum’è un mattu.
E palme falavanu cum’ella fala a sera,
I turisti inghjuttianu ricordi à buezffe
È nimu sapia u nome di quellu chì aspettava.
Aghju spichitu l’ochji da vede è da crede
s’ella era propiu da vera a dui cavalli.